După ce au studiat Marte timp de decenii, oamenii de știință recunosc că există șanse mari ca un asteroid sau un impact de cometă să schimbe soarta Planetei Roșii. Comparativ cu Pământul, Marte este plin de cratere de impact, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere poziția nefavorabilă a lui Marte în sistemul nostru solar, chiar lângă centura de asteroizi.
Drept urmare, Marte bate permanent de asteroizi și, spre deosebire de Pământ, lui Marte îi lipsește o lună mai mare pentru a-l proteja de asteroizii care intră.
Privind înapoi în timp, știm că rocile spațiale mari au afectat Pământul în trecut, iar unele dintre aceste efecte ar fi putut modifica cursul istoriei planetei noastre.
Craterul de impact Chicxulub, situat în peninsula Yucatan din Mexic (vezi imaginea de mai sus), este unul dintre cele mai bune exemple pe care le cunoaștem, iar unii experți cred că a fost cauza principală a dispariției dinozaurilor.
Este fezabil să se întâmple ceva similar pe Marte dacă s-a întâmplat ceva similar pe Pământ? Pe Marte, am descoperit un crater de impact fascinant în zona Lyot, care are un diametru de aproximativ 125 mile.
Mărimea acestui crater de impact indică cât de puternic a fost impactul și ar putea fi unul dintre principalele motive pentru care Marte este acum un „deșert”.
Impactul acestei comete ar fi putut face ravagii asupra sistemului planetar al lui Marte. Ar fi fost un eveniment absolut catastrofal în ceea ce privește schimbările climatice globale. Este fezabil ca Marte să aibă viață cu mult înainte de a-și pierde atmosfera?
Chiar și civilizațiile care odinioară numeau Marte „acasă” sunt acum dispărute. Dacă acesta este cazul, unde au mers marțienii? Au scos-o în viață? Au reușit să fugă înainte de dezastru? Marte este conectat în vreun fel la Pământ? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări la care trebuie răspuns.
Viking I a ajuns la obiectivul său, Marte, pe 20 iulie 1976, după o călătorie de zece luni de pe Pământ. Fotografiile pe care Viking I le-a întors pe Pământ au fost spectaculoase, iar unele dintre ele au dezvăluit că Marte nu era atât de diferit de Pământ.
Unele zone de pe Marte, cum ar fi Valea Morții, sunt similare locurilor de pe Pământ. După efectuarea diferitelor teste în căutarea vieții pe Marte, povestea lui Viking I devine mai interesantă. Viking I a dat rezultate controversate.
Dr. Gil Levin a creat unul dintre testele sondei Viking, care a fost un test destul de „ușor”. El a explicat că microorganismele, ca și mine și tu și orice altceva, respiră și apoi expiră dioxid de carbon.
NASA a colectat un mic eșantion de sol marțian și l-a așezat într-un container mic, care a fost examinat timp de o săptămână pentru a observa semne de „bule” în interiorul tubului și apoi s-a întâmplat ceva neașteptat după șapte zile.
Conform standardelor NASA, testul pentru viața pe Marte a fost pozitiv, deoarece „bule” au fost văzute în containerul Viking I. Alte teste cu criterii diferite au revenit negative, în timp ce unul a fost pozitiv pe viață.
NASA a ales să fie precaută în acest caz, afirmând: „Nu există nicio confirmare a vieții pe Marte”. Potrivit unor oameni de știință, Marte a avut anterior o atmosferă similară cu cea a Pământului, dar a fost distrusă în urmă cu 65 de milioane de ani.
Adăugând la această teorie, în trecut s-a speculat că civilizația care locuia anterior pe Marte ar fi putut fugi pe Pământ în căutarea unui refugiu sigur. Deci, acum ne calificăm drept „marțienii” pe care îi căutam?
Unii oameni de știință susțin că au descoperit dovezi puternice ale civilizațiilor dispărute pe Marte și că este posibil să fi detectat un semnal nuclear în atmosfera marțiană care se potrivește cu Pământul după un test nuclear.
Potrivit oamenilor de știință, dovezile Xenon-129 pot fi găsite în cantități enorme pe Marte, iar singurul proces cunoscut care face Xenon-129 este o explozie nucleară. Este acesta doar un alt exemplu de cât de asemănătoare sunt Marte și Pământul? Sau demonstrează că Marte a fost odată un loc foarte diferit?
