Torre di i cranii: u sacrifiziu umanu in a cultura Azteca

A religione è i riti anu avutu una impurtanza fundamentale in a vita di u populu Mexica, è trà questi, u sacrifiziu umanu spicca, l'offerta massima chì puderia esse fatta à i dii.

Codex Magliabechiano
Sacrificiu umanu cum'è mostra in u Codex Magliabechiano, Folio 70. L'estrazione di u cori hè stata vista cum'è un mezzu di liberazione di l'Istli è di riunite cù u Sole: u core trasfurmatu di a vittima vola Sun-ward nantu à una traccia di sangue © Wikimedia Commons

Ancu se u sacrifiziu umanu ùn era micca una pratica esclusiva di u Mexica ma di tutta a zona mesoamericana, hè da elli chì avemu u più infurmazione, sia da cronisti indigeni sia spagnoli. Questa pratica, in più di quale hà dubbitu attiratu a so attenzione, hè stata aduprata da quest'ultima cum'è una di e giustificazioni principali per a Conquista.

Sia e cronache sò state scritte in Nahuatl è in Spagnolu, cume l'iconografia contenuta in i manoscritti pittografici, descrivenu in dettaglio i diversi tipi di sacrifici umani chì si sò fatti in Messicu-Tenochtitlan, a capitale insulare di u Mexica.

U sacrifiziu umanu di Mexicas

Sacrifiziu aztè
Sacrificiu umanu aztecu classicu per estrazione di cori © Wikimedia Commons

Una di l'immulazioni più frequenti in a cultura azteca era l'estrazione di u core di a vittima. Quandu u cunquistadore spagnolu Hernán Cortés è i so omi sò ghjunti in a capitale azteca di Tenochtitlán in u 1521, anu descrittu a presenza di una cerimonia macabra. I preti Aztechi, aduprendu lame di ossidiana affilate, anu apartu a cassa di e vittime sacrificiali è anu offertu à i dei i so cori sempre battenti. Dopu, anu lampatu i corpi senza vita di e vittime in i scalini di u torru Templo Mayor.

In u 2011, u storicu Tim Stanley hà scrittu:
"[L'Aztecs eranu] una cultura ossessionata da a morte: credevanu chì u sacrifiziu umanu era a forma più alta di guarigione karmica. Quandu a Grande Piramide di Tenochtitlan hè stata cunsacrata in u 1487 l'Aztechi anu registratu chì 84,000 persone sò state macellate in quattru ghjorni. L'autosacrifiziu era cumunu è l'individui li perforava l'arechje, a lingua è i genitali per nutrisce i pavimenti di i tempii cù u so sangue. Inutile, ci sò evidenze chì u Messicu avia dighjà patutu una crisa demografica prima chì i Spagnoli ghjunghjessinu ".

Stu numeru hè cuntestatu, però. Certi dicenu chì 4,000 sò stati sacrificati durante ciò chì era in realtà una riconsecrazione di u Templo Mayor in 1487.

3 tipi di 'rituali sanguinosi'

In u Messicu preispanu, è particularmente trà l'Aztecs, 3 tippi di rituali sanguinosi ligati à a persona sò stati praticati: sacrifiziu di sè o rituali di effusioni di sangue, rituali associati à guerri è sacrifici agrarii. Ùn anu micca cunsideratu u sacrifiziu umanu cum'è una categuria specifica, ma formanu una parte impurtante di u rituale determinata.

I sacrifici umani eranu fatti soprattuttu durante e feste in un calendariu di 18 mesi, ogni mese cù 20 ghjorni, è currispondianu à una certa divinità. U rituale avia cum'è funzione l'introduzione di l'omu in u sacru è servia per fà cunnosce a so introduzione in un mondu diversu cum'è quellu chì currisponde à u celu o à l'infernu, è per quessa, era necessariu avè un accintu è avè un rituale .

I chjusi aduprati presentavanu varie caratteristiche, da un ambiente naturale nantu à una muntagna o una cullina, una furesta, un fiume, una laguna o un cenote (in u casu di i Maya), o eranu chjusi creati à stu scopu cum'è tempii è piramidi. In u casu di i Mexica o Aztechi dighjà situati in a cità di Tenochtitlan, avianu un Tempiu Maghju, u Macuilcall I o Macuilquiahuitl induve e spie di e cità nemiche eranu sacrificate, è e so teste eranu spiede nantu à un palu di legnu.

Torre di i cranii: Novi scuperte

Torre di i cranii
L'archeologhi anu scupertu 119 cranii umani in più in a "torre di i cranii" azteca © INAH

À a fine di u 2020, l'archeologhi di l'Istitutu Naziunale Messicanu d'Antropologia è Storia (INAH) avianu situatu in u core di a Città di u Messicu a facciata esterna è u latu est di a torre di i cranii, u Huey Tzompantli de Tenochtitlan. In questa sezione di u munimentu, un altare induve e teste sempre sanguinose di prigiuneri sacrificati sò stati impalati in vista publica per onurà i dei, 119 cranii umani sò apparsu, aghjuntu à i 484 identificati prima.

Trà i resti truvati da l'epica di l'Imperu Azteca, sò state evidenze sacrifici di donne è di trè zitelli (più chjucu è cù i denti sempre in sviluppu), postu chì e so osse sò incastrate in a struttura. Questi cranii eranu cuparti di calce, facendu parte di u bastimentu situatu vicinu à u Templo Mayor, unu di i principali lochi di cultu in Tenochtitlán, a capitale azteca.

Huei Tzompantli

tzompantli
Una raffigurazione di un tzompantli, o craniu, assuciatu à a raffigurazione di un tempiu dedicatu à Huitzilopochtli da u manoscrittu di Juan de Tovar.

A struttura, chjamata Huei Tzompantli, hè stata scuperta per a prima volta in u 2015 ma cuntinueghja à esse esplorata è studiata. Nanzu, un totale di 484 cranii eranu stati identificati in questu locu chì a so origine risale almenu à un periodu trà u 1486 è u 1502.

L'archeologhi credenu chì stu situ fessi parte di un tempiu dedicatu à u diu Azteca di u sole, di a guerra è di u sacrifiziu umanu. Anu dettu ancu chì i resti appartenevanu probabilmente à zitelli, omi è donne uccisi durante questi rituali di sacrifiziu.

Huey Tzompantli hà inculcatu a paura à i cunquistatori spagnoli

Torre di i cranii
© Istitutu Naziunale di Antropologia è Historia

Cuntemplà l'Huey Tzompantli hà inculcatu a paura à i cunquistatori spagnoli quandu, sottu u cumandamentu di Hernán Cortés, anu catturatu a cità in u 1521 è anu messu fine à u putente imperu Azteca. A so sorpresa era evidente in i testi di l'epica (cum'è citatu prima). I cronisti raccontanu cumu e teste tagliate di guerrieri catturati adornavanu i tzompantli ("tzontli" significa "testa" o "craniu" è "pantli" significa "fila").

Questu elementu hè cumunu in parechje culture mesu-americane prima di a cunquista spagnola. L'archeologhi anu identificatu trè fasi di a custruzzione di a torre, chì datanu trà u 1486 è u 1502. Ma questu scavu in l'intestini di l'antica cità di u Messicu, chì hà iniziatu in u 2015, suggerisce chì l'imaghjina chì era tenuta finu à avà ùn era micca di tuttu cumpletu.

I cranii serianu stati piazzati in a torra dopu esse stati publicamente esposti in i tzompantli. Misurendu circa cinque metri di diametru, a torra stava à l'angulu di a cappella di Huitzilopochtli, u diu Azteca di u sole, di a guerra è di u sacrifiziu umanu chì era u patrone di a capitale azteca.

Ùn ci hè dubite chì sta struttura facia parte di unu di l'edificii di u craniu citatu da Andrés de Tapia, un suldatu spagnolu chì accumpagnava Cortés. Tapia hà dettu chì ci sò decine di millaie di cranii in ciò chì hè diventatu cunnisciutu cum'è Huey Tzompantli. I spezialisti anu dighjà trovu un totale di 676 è sò chjaru chì stu numeru aumenterà à misura chì i scavi avanzanu.

Parole finali

L'Aztecs dominavanu u centru di ciò chì hè oghje Messicu trà u XIV è u XVI seculu. Ma cù a caduta di Tenochtitlan à manu di i suldati spagnoli è di i so alleati indigeni, a maiò parte di l'ultima fase di a custruzzione di u munimentu rituale hè stata distrutta. Ciò chì archeologhi compilanu oghje sò e parti rotte è oscurate da e macerie di a storia azteca.