In u 2003, un omu cilenu chjamatu Oscar Muñoz hà trovu un stranu scheletru in miniatura chjamatu Ata, vicinu à una vechja chjesa in a cità deserta di La Noria, situata in u desertu di Atacama.
Hè stata prima presentata in i prugrammi TV è in un documentariu, "Sirius", in quale un investigatore UFO prova di scopre l'urighjini di Ata.
A struttura longa di 15 cm pare esse un scheletru umanu cumpletu, è l'analisi primarie di DNA indicanu chì era un corpu umanu femminile.
Ci sò parechje teorii nantu à a mutazione, a dimensione è a forma di Ata. A maiò parte di elli suggerenu chì Ata era un fetu umanu natu troppu prematuru per a sopravvivenza. Mentre chì, altre teorii fascinanti suggerenu chì u scheletru puderia esse u restu di un esse extraterrestre.
Sicondu e fonti, i scientisti anu realizatu tunnellate di studii è esami nantu à Ata, ma ùn anu pussutu svelà u misteru cumpletu chì circundava stu stranu scheletru in miniatura.
Mentri in marzu 2018, l'autori di un studiu basatu annantu à cinque anni di analisi genomica dichjarate in a rivista Genoma Ricerca chì "Ata hè umanu, ancu s'ellu hè unu cù parechje mutazioni associate à a malatia di l'osse".
U studiu dichjara in più, u fetu avia un disordine di l'anzianu di l'osse rara, è ancu altre mutazioni genetiche in i geni assuciati cù nanismu, scoliosis, è anormalità in i musculi è u scheletru.
I circadori anu identificatu 64 mutazioni inusual in 7 geni diffirenti ligati à u sistema scheletricu, è anu nutatu di truvà diverse mutazioni chì affettanu specificamente u sviluppu scheletricu ùn sò mai stati rappurtati prima.
Oghje ghjornu, i resti sò stati piazzati in una cullezzione privata in Spagna, è u pruprietariu attuale hè Ramón Navia-Osorio, un omu d'affari spagnolu, chì avia compru stu pezzu particulare da Oscar Muñoz.